Daca acum doi ani va vorbeam aici, pe blog despre traditiile culinare la romani, astazi m-am gandit sa scriu cateva cuvinte despre ce obiceiuri avem noi romanii in perioada asta. Uneori unele dintre obiceiuri sunt in legatura si cu superstitii, mai noi sau mai vechi, din negura vremurilor.
Ideea acestui articol mi-a venit zilele astea cand stand de vorba cu cel mic, ii povesteam despre Craciunul de alta data, din copilaria mea, petrecuta mai mult cu bunicii. Parintii mei, oameni in putere ca toti parintii, harnici si muncitori, mergeau la serviciile lor in toate zilele pana la Craciun, ca asa erau vremuirile, iar de mine si de fratele meu aveam grija bunicii atunci cand veneam de la gradinita si in vacante, desigur.
Desi astazi i se da Craciunului din ce in ce mai mult o forma comerciala, iar pregatirile, sau mai bine spus ofertele pentru tot ce este legat de aceasta sarbatoare, apar prin magazine chiar de pe la sfarsitul lui octombrie, aceasta mare sarbatoare reprezinta inainte de toate Nasterea Mantuitorului Iisus. Originile Craciunului se pierd in preistorie, pentru ca inainte de crestinism a existat la foarte multe popoare o sarbatoare dedicata luminii, care coincide (aproape) cu solstitiul de iarna.
In traditia noastra, Craciunul are radacini pagane si initial era sarbatorit de catre stramosii nostri daci in prima zi din Anul Nou. Celebrarea Craciunului in data de 25 decembrie isi are insa inceputurile mult mai recent, abia prin secolele al-IV-lea si al al-V-lea.
5 obiceiuri de Craciun din strabuni
Pregatirea pentru Craciun, conform obiceiurilor mostenite din stramosi, incepe la mijlocul lunii noiembrie, o data cu inceputul postului si are o conotatie religioasa. Imi aduc aminte ca bunica mea imi povestea ca postul era foarte sever si ca strabunii urcau in podul casei toate vasele in care gateau pana atunci (carne, lactate, oua) si foloseau altele pe perioada zilelor de post (vase numai pentru vegetale).
Pe 20 decembrie, de Sfantul Ignat, are loc un alt obicei/ritual specific Craciunului si anume taierea porcului si apoi pregatirea acestuia, sau mai bine spus transformarea carnii in preparate traditionale cum ar fi carnatii, caltabosii, sangeretele, sarmalele, raciturile (piftia adica) etc., preparate nelipsite dintr-un meniu traditional de Craciun. Nu puteau sa lipseasca de pe mese nici dulciurile traditionale, cozonacul (mai peste tot), cornuletele din ozanza de porc sau turta dulce (in functie de zona).
Un alt obicei care s-a mai modificat in zilele noastre este impodobirea bradului. In trecut bradul de Craciun se impodobea doar in ziua de ajun. Acum exista case, magazine si institutii in care brazii deja sunt impodobiti. Cand nu existau atatea globuri, globulete, ghirlande si instalatii luminoase clipitoare si sonore, bradul se impodobea cu nuci imbracate in poleiala, bomboane de pom, ghirlande simple si lumanari mici puse pe un suport care semana cu un carlig de prins rufele (asa cel putin dainuiesc ele in memoria mea).
Un brad luminat si frumos impodobit, neaparat cu o stea in varf, stea ce simbolizeaza Steaua Nasterii Domnului, este un semnal pentru Mos Craciun ca poate sa vina si sa aduca daruri. Unele superstitii spun chiar ca un brad impodobit aduce in anul ce vine prosperitate in casa si se tine asa pana de Boboteaza, adica pe 6 ianuarie a anului ce vine, cand se scoate afara din casa. Si aici obiceul s-a mai modificat, in unele case, locuri, zone, bradul tinandu-se pana spre primavara.
Si tot in ajun, adica pe 24 decembrie, colindatorii merg din casa in casa pentru a anunta Nasterea Mantuitorului prin colinde specifice. Ei sunt intampinati de gazde cu cozonac, nuci, mere, covrigi, vin fiert si uneori, in functie de zona, si bani (mai peste tot acum). Se spune ca daca se primesc colindatori in casa in ajun de Craciun, casa va fi ferita de spiritele rele si de necazuri iar colindatorii vor aduce belsug, fertilitate si sanatate prin urarile pe care le fac gazdelor.
Insa, inainte de a impodobi bradul de Craciun sau de a primi colindatorii, casa trebuie sa fie curata. De aceea cu cateva zile inainte, in fiecare gospodarie se va face curatenie generala, curatenie ce simbolizeaza alungarea spiritelor rele si primirea, in puritate si curatenie a Pruncului Iisus. Tot cu cateva zile inainte de Craciun, crestinii ortodocsi primesc in case preotul care vine sa sfinteasca locul si sa transmita credinciosilor mesajul Nasterii Domnului. Intrarile in case sunt in multe zone impodobite cu crengi de brad.
Despre curatenia generala care se face in aceasta perioada se pot spune foarte multe. Dincolo de aspectul pur practic, de igienizare si de a face casa mai confortabila, mai exista si aspectul ritualic deloc de neglijat. Si acest obicei se pierde in negura vremurilor si are diferite forme la diferite popoare sau in diferite regiuni ale tarii noastre. Ca un numitor comun insa, casa trebuie sa arate impecabil pentru oaspeti si pentru cei care locuiesc in ea.
Pentru aceasta ultima ”operatiune” obositoare, dar necesara, eu am avut norocul sa primesc, zilele acestea, spre testare niste produse de curatare care sunt prezente si pe piata romaneasca. Unii dintre romani le folosesc si le apreciaza insa de multa vreme, pentru ca acestea provin dintr-o tara unde multi dintre conationalii nostri au plecat la munca. Este vorba despre Spania. In Romania, SC PONS RO PRODCOM SRL s-a infiintat in anul 1995 si are ca obiect de activitate fabricarea, importul si distributia detergentilor, beneficiind de experienta si sustinerea totala a firmei Pons Quimicas din Spania.
Ei bine, in afara de Degresantul Asevi sau Solutia Anti Calcar Asevi primite in pachet, solutia concentrata pentru spalat pardoselile Asevi Mio, m-a convins pe deplin sa o testez acum, in preajma sarbatorilor pentru ca am citit ca este potrivita tuturor tipurilor de pardoseli, cum ar fi gresie, faianta, marmura, granit, mozaic, ca se usuca rapid fara sa lase urme si, ceea ce convine oricarei gospodine (sau gospodar), nu necesita clatire, fiind astfel nevoie de o singura trecere cu mopul. Dupa o zi obositoare, in care ai tot gatit pentru meniul de sarbatori, numai bine economisesti timp atunci cand faci, la final, curatenie. In plus, este un produs foarte concentrat care are un parfum persistent asa ca sigur va alunga si mirosurile ramase in urma gatitului lasand in casa doar miros de aer proaspat si de curatenie.
Sunt sigura ca datorita tuturor calitatilor sale, produsele acestea (ca de altfel si altele din gama), ma vor convinge, atat pe mine cat si pe alti romani din Romania, nu numai pe cei din Spania, sa le foloseasca Eu sunt multumita ca am un aliat de nadejde chiar acum, cand curatenia generala de Craciun este in plina desfasurare si promit sa revin saptamana viitoare cu impresii despre aceste produse.
Sunt curioasa, ca tot am vorbit acum, la final despre curatenie, voi cand va apucati sa faceti curatenie generala, conform obiceiului din strabuni? Eu, clar ma apuc de pe acum pentru ca vreau sa testez cat mai repede produsele primite si sa revin, mai apoi, in timp util pentru voi, cu parerile mele despre acestea.
Traian says
Immm… ce de bunatati mai exista de Craciun, ca nici nu ai timp sa le incerci pe toate. Prin Bucovina si Maramures se fac niste prajituri cu osanza de la porc de ti se topesc in gura. La fel si cornuletele din Moldova… Asa ca efortul ca sa faci curatenie se mai uita, dar un Craciun reusit niciodata!
Claudia V says
Haiose cred ca se cheama prajiturile la care te referi. Cred ca am sa incerc si eu reteta anul asta :)
Alina says
Nuu cum sa sta porcul de pe lista :), nu lipsește nici dacă vrem :*, acestea sunt obiceiurile și sincer fără el parca nu e sărbătoare.
Elena R says
Da, cam astea sunt obiceiurile din strabuni inainte de Craciun :)
Cred ca cel mai frumos obicei este primirea colindatorilor ;)
Claudia V says
Asa este! :)
Iuliana says
In afara de taierea porcului, bifez si eu cu succes celelalte obiceiuri :)
Claudia V says
Eh… taierea porcului o sar si eu anul asta. Suntem la regim :(