4 rețete delicioase de mucenici pe care să le încerci și tu

4 rețete delicioase de mucenici pe care să le încerci și tu. De ce facem mucenici pe 9 martie?

Te-ai întrebat vreodată de ce există la noi în țară tradiția culinară de a se face sfinți sau mucenici de 9 martie? Ei bine acesta este, pe de o parte un obicei precreștin care are legătură cu începutul anului agricol dar și cu  un obicei străbun prilejuit de o mare sărbătoare religioasă, creștin ortodoxă, aceea a cinstirii unor eroi martiri, numiți cei 40 de mucenici din Sevastia.

În orașul Sevastia din Armenia, care pe atunci, în vremea împăratului Liciniu (308 – 324 d. Hr.) făcea parte din Imperiul Roman, au existat printre soldații garnizoanei romane și 40 de soldați creștini. Conducătorii armatei au încercat să-i facă să își renege credința și să se închine vechilor zei romani, dar ei au stăruit în credința lor.

Drept urmare au fost supuși la chinuri inimaginabile, după care au fost uciși pentru refuzul lor de a renunța la credința creștină, într-o epocă în care adepții lui Hristos erau persecutați, prigoniți și uciși.

Din acel moment nu au mai trecut mulți ani și împăratul Constantin cel Mare a acceptat creștinismul ca religie în Imperiul Roman. Dar sfinți și martiri care și-au dat viața pentru credința creștină au continuat să existe în decursul veacurilor, atât în teritoriile fostului Imperiu, cât și în multe alte țări și imperii.

Prin urmare ziua de 9 martie are conotații religioase deosebite, fiind o importantă sărbătoare trecută în calendarul ortodox, iar credincioșii de religie creștin ortodoxă îi prăznuiesc și îi cinstesc acum pe cei 40 de mucenici eroi din Sevastia.

În diferite regiuni ale țării noastre mai există însă și alte denumiri atât pentru sărbătoarea începutului de primăvară, cât și pentru preparatele tradiționale ritualice care se fac cu acest prilej, după cum am aflat din ”Poveștile bucătăriei românești”, cartea regretatului mare scriitor și iubitor de tradiții strămoșești și creștine, Radu Anton Roman.

Termenul măcinic ar avea origini geto-dacice însemnând călugărul sfânt, în vreme ce Bradoș (denumire folosită prin Transilvania) ar proveni din echivalentul german al lui patruzeci. În fine, Brânduș (din alte zone) ar fi tot patruzeci, prin filieră slavă, dar și Cap de cerb, Încoronat, Domn.

Tot de la Radu Anton Roman, care reia surse diverse, am mai aflat că sărbătoarea ar avea totuși origini arhaice, precreștine, fiind de fapt un moment al înnoirii, deoarece este momentul trecerii de la iarnă la primăvară. Să nu uităm că timp de mii de ani, inclusiv în vremea Imperiului Roman, anul nou venea odată cu 1 martie.

În tradiția populară, primele zile ale lui martie sunt babele, adică acele zile când se face trecerea către primăvară. 9 martie este ziua morții babei Dochia, după care urmează moșii, alte zile de tranziție către primăvară, zice-se mai blânde.

Dar cred că s-ar putea scrie cărți întregi despre sărbătorile și ritualurile creștine și arhaice care există atât la noi cât și la alte popoare, pentru că avem și noi câteva mii de ani de civilizație pe aceste meleaguri. Am să revin însă la minunatele pregătiri prilejuite de ziua de 9 martie.

Ziua în care se coc sfinții este una de neuitat pentru un copil ca mine, din Moldova, și nu numai. Gospodinele își pregătesc de cu seară cele trebuincioase, pentru că de obicei nu se coc așa ca să te afli în treabă, câțiva sfinți amărâți. Din contra, se coc destul de mulți, făcând un aluat din cel puțin două – trei kilograme de făină, dacă nu mai mult, în cazul familiilor numeroase.

Vezi mai jos cum se fierb mucenici muntenesti
Aboneaza-te si tu la canalul de Youtube!

Mucenicii/sfinții se coc nu doar pentru consumul familiei ci și pentru a se da de pomană cunoscuților sau altor oameni pur și simplu. Și tot tradiția spune că în această zi ar trebui să se consume alături de sfinți și 40 de pahare cu vin. Ehei… poate pentru unii o fi valabil. Eu prefer doar să gust din tradiționalul mucenici moldovenesc. Vinul îl las pentru … cunoscători. :)

Există mai multe variante de aluat care se pregătește pentru prepararea sfinților, dar două sunt tipurile de bază. Unul ar fi varianta „de post”, deoarece de obicei 9 martie cade în Postul Mare (sau Postul Paștelui), când unii creștini se abțin de la a consuma produse de origine animală. Aluatul de post nu va avea deci nici ouă și nici lapte.

Poți vedea AICI, în detaliu, cum se fac mucenicii copți din aluat de post

și AICI o variantă mai modernă a acestora, adică umpluți cu nucă.

Alți creștini însă țin un post mai „lejer” și își mai îngăduie mici răsfățuri gustative și de aceea pregătesc pentru sfinți un aluat asemănător cu cel de cozonac. Cazul cel mai fericit este atunci când Paștele cade foarte târziu, către începutul lui mai și atunci 9 martie nu este (încă) în post.

În acest caz, o adevărată gospodină din Moldova va face cel mai pufos aluat de cozonac posibil și îl va coace sub formă de colăcei care arată ca cifra 8, simbolul mucenicilor după care îi însiropează cu un sirop din miere sau zahăr. La final presară nucă măcinată peste aceștia.

Ai AICI, în detaliu rețeta de mucenici copți din aluat de cozonac.

Și mucenicii din aluat de frupt se pot face umpluți cu nucă.
Aveți AICI o variantă umplută cu nucă și rahat!

Iar în funcție de zonă vom avea două moduri diferite de preparare a acestora: din aluat fiert sau din aluat copt.

În Muntenia, de exemplu, gospodinele fac așa zișii ”mucenici muntenești” care sunt făcuți din aluat simplu ca de pâine care mai apoi se decupează cu o formă specială așa încât să se obțină opturi micuțe care mai apoi se usucă și se fierb într-o zeamă/sirop aromat, consumându-se ca atare, cu tot cu acea zeamă.

Poți vedea AICI în detaliu rețeta tradițională de mucenici muntenești pregătită de Cristina Toth de la divaninbucătărie.ro precum iar AICI găsești varianta mea, una pentru cei care nu au formă pentru aluat și preferă să cumpere mucenicii muntenești gata făcuți.

Dar dincolo de „disputele” aluat de post/aluat de cozonac, mucenici/sfinți sau aluat fiert/copt, trebuie să rămână în mintea și inima tuturor ideea de respect pios pentru jertfa sfinților creștini din Sevastia dar și bucuria începutului unui nou ciclu al vieții, venirea primăverii.

Să aveți o primăvară frumoasă!