Sambucus, cunoscut și sub denumirea populară de soc, face parte din familia Adoxaceae și include mai multe specii, cele mai comune fiind Sambucus Nigra și Sambucus Canadensis. Această plantă este răspândită în Europa, America de Nord, Asia și Africa de Nord.
Aceste crește sub forma unui arbust sau un mic copac care poate ajunge până la 10 metri înălțime. Are tulpini lemnoase, scoarță maronie și frunze opuse, pinnate (cu frunze dispuse de o parte și de alta a tulpinii, similar cu penele unui păun). Florile sunt mici, de un alb gălbui, și sunt dispuse în umbrele mari și plate. Fructele de soc sunt boabe negre sau mov, de formă sferică.
Arbustul de soc este apreciat și pentru frumusețea sa ornamentală. Florile albe sau crem, așezate în umbrele mari, sunt o vedere minunată în timpul înfloririi. Din acest motiv, socul este adesea plantat în grădini ca plantă decorativă. Acesta înfloreşte în lunile mai-iunie, iar fructele se coc la sfârşit de august, mijloc de septembrie.
Socul este asociat cu numeroase superstiții și tradiții în diferite culturi. În folclorul anglo saxon, se credea că socul are puteri magice și că poate proteja împotriva spiritelor rele sau a vrăjitoriei. De asemenea, se spune că dacă te așezi sub un soc în timpul unei furtuni, vei fi protejat de fulgere. În unele credinţe, cine adormea sub un arbust de soc, se spune că putea cade pradă influenţelor nocive, narcotice ale frunzelor, că ar fi putut fi purtat pe tărâmul zânelor şi că era protejat de şerpi şi spirite malefice.
Dar, să revenim la utilizările acestuia. Socul este folosit de secole atât în gastronomie cât și în medicină tradițională datorită proprietăților sale. De la soc se folosesc în scopuri medicinale atât florile cât și fructele, frunzele dar chiar și scoarța acestuia.
Despre soc – utilizări în medicină
- Frunzele de soc, spre exemplu, consumate sub formă de ceai, au acțiune laxativă. Acestea se pot folosi și sub formă crudă prin aplicarea pe răni, fiind calmante și cicatrizante.
- Fructele de soc sunt bogate în antioxidanți și vitamine și pot fi utilizate pentru a face siropuri, gemuri, ceaiuri sau băuturi răcoritoare.
- Cojile de soc se pot macera în alcool, obținându-se astfel un preparat care ajută la detoxifierea organismului. Ceaiul din coji de soc este recomandat a fi utilizat în stările de vomă, pentru eliminarea paraziților intestinali și în afecțiuni ale splinei.
- Florile de soc conțin bioflavonoizi, colină, acizii grași omega-3 și omega-6, pectină și taninuri. Folosite singure sau în combinație cu alte plante ajută în caz de răceli, alergii, tulburări respiratorii, sinuzita sau tuse productivă. Extractul din flori de soc se folosește pentru a îmbunătăți funcționarea rinichilor, contribuind la eliminarea nisipului și la dizolvarea calculilor renali.
- Ceaiul din flori de soc se utilizează în tratarea afecțiunilor vezicii urinare, în curățarea sângelui de toxine, prevenind apariția artritei. Sub formă de tinctură, calmează durerile musculare. Băile fierbinți cu flori de soc sunt un remediu pentru reumatism.
Despre soc – utilizări în bucătărie
Florile de soc pot fi folosite pentru a prepara siropuri și băuturi cum este, spre exemplu, socată. Din fructele de soc se pot prepara dulcețuri, gemuri sau jeleuri. Este important de menționat că florile și fructele de soc trebuie să fie coapte sau preparate corect, deoarece fructele crude sau necoapte pot fi toxice. Reține faptul că acestea NU se consumă în stare crudă!
Vezi AICI rețeta de socată
Despre soc – alte utilizări
Rădăcina de soc are și ea utilitatea dată de proprietăţile insecticide ale acesteia. Știai, spre exemplu că bursucii îşi freacă blăniţa de rădăcina socului pentru a scăpa de păduchi? De asemenea, prezenţa socului poate fi benefică în apropierea unor culturi mai sensibile la diverşi dăunători.
Tu obișnuiești să folosești soc? În ce scop?
Leave a Reply