Cum sa faci cea mai simpla piftie de porc (racitura)
Iarna este anotimpul preparatelor traditionale de porc. Natura a impus oamenilor care traiesc in conditiile climatrice din tara noastra sa consume pe timpul iernii anumite tipuri de alimente. Desi blamata pe nedrept o vreme, readusa din nou in atentia consumatorilor, carnea de porc este un aliment care poate sa asigure in anotimpul rece necesarul de proteine si energie necesare adaptarii la vitregiile naturii.
Consumata cu moderatie, adaptata unui stil de viata activ si fara a fi asociata cu zaharuri, carnea de porc nu este periculoasa. Iar despre savoarea ei ce sa mai zicem, daca in popor se stie ca „cea mai buna leguma este… carnea si dintre toate pasarile, cea mai buna carne o are… porcul”, asta ca sa nu uitam ca romanul s-a nascut nu doar poet, ci si cu un dezvoltat simt al umorului.
Astazi o sa va povesteasca sotul meu (da, iar este invitat sa gateasca in bucataria ”Lecturi si Arome”) cum se poate prepara cea mai simpla si mai buna piftie de porc. Este specialitatea lui (si sarcina lui de sarbatori), asa cum este si ciorba de burta sau fasolea cu ciolan.
Reteta mostenita de la batranii din aceasta parte a Moldovei, dar cunoscuta cu siguranta si in alte parti ale tarii, este ca sa mentinem nota vesela, nu ca „o saorma cu de toate, ci doar cu ce trebuie”. Aceasta piftie este una minimalista, dar plina de savoare. I-am spus piftie pentru ca sa inteleaga toti romanii despre ce e vorba.
Intra si tu in comunitatea din grupul de pe Facebook,
locul in care facem schimb de retete si idei de gatit!
– apasa AICI sau pe poza pentru inscriere –
Insa, pe la noi prin Moldova se cheama „racituri”, pentru ca este o mancare rece. In Ardeal i se mai spune „aitura”, pentru ca usturoiului i se mai zice si „ai” in interiorul Arcului Carpatic. Poate ca in alte parti ale tarii i se mai spune si in alte feluri, important este sa vedem cum o preparam.
Vezi AICI cum se face piftia din carne de curcan!
Este o reteta simpla, pentru care nu ai nevoie decat de 4 ingrediente obligatorii. Al cincilea doar daca il avem. Dar fara unul singur din cele patru, nu se poate.
Acestea sunt: carnea de porc pentru piftie (1,5 pana la 2 kg), apa (4 -5 litri), sarea (o lingurita) si usturoiul (3 – 4 catei). Al cincilea poate fi reprezentat de mirodenii, dar fara exagerari, doar putin piper macinat sau cateva boabe, sau alte condimente potrivite carnii de porc, in cantitate minima. Aceasta este o piftie in care nu se pun legume. Vrem sa simtim doar gustul carnii.
Pentru a trece insa la partea practica, in care sa descriu cum se poate face cea mai simpla piftie de porc trebuie sa fac cateva precizari referitoare la carnea de porc.
Aceasta se gaseste de multe ori la hypermarket gata ambalata. O poti alege si singur. Important este sa contina unele din acele parti ale porcului bogate in colagen si gelatina, substantele care vor face ca totul „sa se lege”.
Aboneaza-te si tu la canalul de Youtube
pentru a fi la curent cu ultimele retete video
CLICK AICI
Colagenul se gaseste in oase, sorici, tendoane, cartilagii. Picioarele (partea cea mai de jos a piciorului, i se mai spune in gluma si „adidasi” pe la carmangerii), buturelele (partea mai de sus a piciorului, cea de la mijloc, nu pulpa), urechile, capul, urechile, soriciul, toate sunt potrivite pentru piftie.
Dar atentie, pentru piftie NU cumpara afumatura! Deci fara buturele afumate! De obicei eu iau un buturel (ca are si ceva carne), mai mic sau mai mare, in functie de cat vreau sa prepar si unul-doi „adidasi”.
Un altfel de piftie se poate face doar din sorici, insa pentru „in casa”, nu pentru musafiri. In ea folosesti doar urechile de la porc. Am incercat si aceasta varianta, doar asa, pentru noi in casa.
Grozava este insa si piftia facuta cu cap de porc. Chiar foarte grozava.
Vezi AICI cum se face toba de casa
Dar iata cum trebuie sa procedezi si principiile pe care trebuie sa le urmaresti ca sa iti iasa o piftie grozava, fara sa trebuiasca sa adaugi gelatina suplimentar.
- rasol de porc de 1,200
- doua gambe de porc
- sare
- 5-6 catei de usturoi
- apa
Mod de preparare pentru reteta de racituri din carne de porc
Etapa I – fierberea
- Carnea o curatam foarte bine. Soriciul mai ales trebuie sa fie alb, fara urme de arsura de la curatatul porcului. Daca exista arsura, piftia va iesi cenusie si dintr-o privire sa va observa ca femeia din casa nu e gospodina.
Asa e vorba pe la noi prin Moldova, carnea din piftie sa fie alba, curata, frumoasa.
Alte parti ale carnii de porc este bine sa fie taiate cu cutitul. De exemplu piciorul de jos are doua oase.
Eu bag cutitul si fac o taietura lunga de-a lungul oaselor. Urechile chiar, se taie, dar nu de tot, ci se trece cutitul prin ele in mai multe locuri. La fel si in cazul soriciului.
Aceasta este o smecherie, care va face ca bucatile de carne sa fiarba mai bine iar gelatina sa iasa mai usor in zeama. - Dupa ce ai curatat bine de tot carnea, pune totul la fiert in apa cu ceva sare. Apa sa fie cu doua palme mai sus decat nivelul carnii. Atentie! Nu se mai adauga apa in zeama care fierbe, pentru ca nu „se prind raciturile”! Asa se zice pe aici, pe la noi. Doar in caz de forta majora, daca a scazut prea mult apa din oala (ceea ce nu ar trebui sa se intample), se mai poate adauga apa, dar in nici un caz apa rece, ci doar clocotita si turnata cate putin!
- Timpul de fierbere este deosebit de important. In medie acesta este de patru ore. Pot fi uneori trei ore si jumatate, sau chiar peste patru ore, depinde de cat de tanar sau de batran a fost porcul. De obicei porcii mor de tineri (adica sunt injunghiati), asa ca este mica probabilitatea sa nimeriti un porc batran. La gaini se mai intampla!
Tips! Iti dati seama despre carne ca fiert destul atunci cand se desprinde usor de pe oase. Este absolut obligatoriu ca sa se desprinda carnea de pe oase. In aceasta reteta vom desprinde carnea de pe oase. In piftia noastra nu trebuie sa fie oase de nici un fel. - Cu cinci minute inainte de a opri focul, gustam de sare si eventual mai punem putina, punem piperul macinat, dar cu zgarcenie si eventual alte condimente, un varf de cutit sau mai putin.
- Intre timp pregatim usturoiul, curatat si zdrobit. Folosim trei-patru catei. Nu facem mujdei, ci doar zdrobim bine usturoiul si ii punem putina apa. Inchidem focul, adaugam usturoiul, amestecam bine si pregatim etapa urmatoare. Este foarte indicat ca usturoiul sa nu fiarba in zeama, de aceea se adauga doar dupa inchiderea focului.
Etapa II – prepararea piftiei
Daca pana acum a fost usor, pentru ca totul a fiert in timp ce ai facut altceva, de acum urmeaza o „ora de foc”, ce presupune mai multa munca din partea ta. Ei, nu te speria. Nu iti va lua chiar o ora, depinde de cat de repede te misti.
- Scoatem carnea din zeama si o taiem. O scoatem deci pe un platou si luam fiecare bucata in parte ca sa o facem taitei. E fierbinte, nu o luam cu mana, ci folosim diverse ustensile de bucatarie.
- Oasele le alegem si le dam deoparte, pentru caine. Daca nu avem caine, o dam la alti caini de prin vecini, ca sa se bucure si ei. Totul inafara de oase se taie bucati mici. Tendoanele, cartilagiile, soriciul, toate sunt moi si bune de mancat.
- Toata carnea tocata o punem apoi in vasele in care ne propunem sa facem piftia. Impartim carnea echitabil, sa ajunga echilibrat in toate vasele, nu in unele doar sorici si in altele doar carne.
- Apoi turnam zeama, doar prin strecuratoare. Mare atentie, daca deasupra zemei din oala este prea multa grasime, o dam deoparte. Nu o aruncam, ci o vom pastra le rece, pentru a adauga cate o lingura de grasime in alte mancaruri. Punem deci zeama strrecurata peste carne, cat sa o cuprinda si chiar un deget deasupra.
Eu pun piftia in cateva boluri frumoase, bune de pus pe masa cand sunt si oaspeti, iar restul o pun intr-o caserola mai mare.
Vezi AICI mai multe retete traditionale de Craciun din carne de porc
- Piftia e gata, mai trebuie data doar la rece, ca sa se inchege. O camara racoroasa si curata este potrivita, dar trebuie sa ne asiguram ca nu ajunge acolo si pisica. Atentie! Nu puneti compozitia calda in frigider. Doar dupa ce s-a racit se poate pune, daca nu aveti in frigider si prajituri, pentru ca piftia miroase puternic a usturoi si o sa „contamineze” prajiturile.
Camara e cea mai potrivita, sau balconul. Dar iarasi atentie, piftia nu trebuie sa inghete. Daca e prea frig in balcon, gasiti alta solutie. Piftia se consuma in una-doua, maxim trei zile de cand a fost preparata. Daca mai ajunge ceva pana in ziua a treia…
Pofta buna sa aveti, la piftie de porc. Si sunt sigura ca o sa aveti!
Traian
Buna,eu cred că această rețetă este cea mai potrivită pentru o piftie,și eu tot așa o fac numai că eu după ce scot toată carnea și oasele pun usturoiul și o vântur pentru a se amesteca bine aroma usturoiului mai am întotdeauna o oală la îndemână.
Nu îmi place să pun legume la piftie pentru că nu este nici ciorbă nici rasol de porc
Ma bucur ca va place reteta si o faceti si dumneavoastra la fel :) Multumesc pentru comentariu!
O reteta simpla si delicioasa, mi-a iesit din prima si de fiecare data, in conditiile in care nu sunt foarte mare bucatareasa.
E simplu de gasit. de fiecare data scriu pe google “cea mai simpla retata de racituri” si paf, imi apare
In plus de fiecare data cand o citesc ma amuz cand imi imaginez cainii vecinului.
Ma bucur ca v-a placut reteta impreuna cu povestea ei :)
Multumesc pentru comentariu si feedback!
Arata foarte bine. Multumesc!
Eu stiam ca zeama se vantura.
Da, pai fiecare cu reteta lui asa cum a mostenit-o :)
Prima dată când fac racituri. Adevărat este foarte simplă, doar ca am o nedumerire…. unde doamne iartă-mă sa gasesc eu o oală in care sa pun carne in asa fel încât să mai rămână si apa de DOUA PALME DEASUPRA EI. Intreb si eu pt un prieten :)).
Rețeta este foarte bine scrisă. :))
Gasiti sigur la magazin ;) Si apoi…mai depinde si de palme si de cum masurati :)))
Ideea e sa puneti suficienta pentru ca va scadea foarte mult din cauza ca trebuie fiarta mult timp.
Aceasta este rețeta noastră tradițională.Vă mulțumim că ați transmis mai departe pentru a nu fi uitată
Cu drag <3
Prea multa vorba , abia am gasit reteta dupa atat de mult text in plus si inca ceva piftia nu se pune in scrumiera
Daca dumneavoastra credeti ca aia e scrumiera… sincer, mai bine nu v-ati fi deranjat sa lasati comentariul. Se vede ca nu va pricepeti!
Poate doriti sa va pozez tot setul de castronase ca sa va convingeti ca nu e scrumiera aia. Dar na, asa le place unora sa se bage uneori in seama la dat cu parerea fara rost.
P.S. Nici unul din adultii casei nu este fumator.
Sunt dobrogeanca de multe generatii, reteta este aceeasi fara adaus de legume sau alte mirodenii in afara de cateva boabe de piper.Fiind plecata de 30 de ani din tara am avut un dubiu chiar azi si cautam o reteta de racituri asa cum o stiam eu,asa v-am descoperit si ma complimentez cu voi ca duceti traditia mai departe
;Sarbatori senine va doresc !!!!
Multumim :) Ma bucur ca apreciat reteta asta veche dar atat de simpla, asa cumo faceau batranii nostri :)
Sa aveti sarbatori cu bine alaturi de cei dragi si va mai astept pe la mine si pentru alte retete :)
Craciun fericit!
Da! În sfârșit, o rețetă pentru o adevărată răcitură (piftie) tradițională. Toate celelalte la care se adaugă tot felul de legume, ornamente din legume și verdețuri, nu sunt altceva decât porc, curcan, cocoș, etc, în aspic, Toate aceste variante „în aspic” sunt fantezii de șefi bucătari care pentru mesele festive (nunți, revelioane sau alte paranghelii) bagă și niște „opere de artă” culinară, ca sa-i dea pe spate pe meseni, iar acum, fac răcituri cu felii de ouă puse ca ornament în gelatina ce îmbracă bucățile de carne.
Ma bucur ca va place reteta de racitura. Este, intr-adevar reteta veche, cea pe care o stim din batrani. Noua asa ne plac raciturile si asa le facem si acum :)
Multumim pentru reteta….am citit tot,de sus pana jos….frumos asternut pe hartie….si ma bucur ca respectati gustul mancarii moldovenesti….altii au cate si mai cate radacini si leguminoase in racitura…mie nu imi plac,au gust de bors…dar aceasta e super….traditionala cu gust simplu si rafinat…..😘
Cu drag! Ma bucur ca va place varianta asta. Da, noua asa ne place si asa stim reteta de racituri de pe vremuri. Altii au alte variante. Probabil fiecare cum e obisnuit :)
Eu o fac chiar acum. O mai las o ora la fiert. :) Si e cum o face si mama, de altfel, acasa, la Piatra Neamt. Am vazut ca e si o reteta de chisca (preferata mea!). Cu siguranta, o voi incerca, desi, pana acum, n-am mancat una mai buna ca a mamei. Imi place mult descrierea. Mancarea se povesteste, inainte de a fi mancata ;). Sarbatori frumoase!
Multumesc pentru aprecieri :) Ma bucur ca iti plac retetele, Gabriel. Sa ai un an mai bun si mai frumos! La multi ani! :)
Intradevar in titlu arata ca este cea mai simpla reteta, insa seamana cu un roman. :)) Foarte lung si complicat textul….
Cea mai lunga descriere,deja am uitat ce scria la inceput,sigur este scrisa de o femeie singura si plictisita…
Imi pare rau sa va dezamagesc dar va inselati :) Textul a fost scris de sotul meu care gateste si el si publica retete pe blog.
Ai uitat de usturoi.????
Pai scrie cand se pune! Dupa ce luam oala de pe foc, dupa ce a fiert. In ce sens am uitat de el? :)
Sotul tau are potential, sa stii. Au fost savuroase detaliile cu oasele pentru caine si despre porcii care mor tineri si interesante smecheriile cu taierea carnii. Adica…retete de piftie au si altii, dar nu cu atatea observatii misto. Noi, cei care iubim acest blog, il mai asteptam in bucataria Lecturi si Arome, ii sta bine! 5 stele de la mine! Sarbatori fericite!
Vai, ce pofta mi-ai facut! Abia astept sa fac si eu :)
Si eu abia astept sa mai fac o tura :)